DISRUR

2016-2017 – DISPARITĂŢI DEMOGRAFICE ÎN SPAŢII RURALE

Codul proiectului: DISRUR/14-AUF
Proiect finanţat prin Programul PN III/Subprogramul 3.1. Bilateral/multilateral/Modulul AUF-RO   
Perioada de implementare: august 2016 – octombrie 2017
Buget proiect: 67.388 RON
Autoritatea contractantă: Institutul de Fizică Atomică – IFA

Parteneri:

• Partener coordonator: Universitatea Babeş-Bolyai, Centrul de Geografie Regională, Cluj-Napoca (România)
• Universităţi partenere: Universitatea de Vest din Timişoara, Centrul pentru Dezvoltare Regională, Studii Transfrontaliere şi Amenajarea Raţională a Teritoriului, Timişoara (România); Academia de Studii Economice a Moldovei, Chişinău (Republica Moldova); Université d’Angers, ESO-Angers-CNRS, Angers (Franţa)

Despre proiect
DISRUR reprezintă un proiect complex de colaborare universitară internaţională, cu un puternic caracter interdisciplinar, al cărui impact se materializează printr-o metodologie de lucru comună, o bază de date complexă, rezultate recunoscute pe plan naţional şi internaţional, un transfer de cunoştinţe şi modele de bune practici dar şi noi perspective de colaborare academice sau cu alte instituţii pe tematici similare. Proiectul DISRUR îşi propune să devină un suport ştiinţific, obiectiv, pentru deciziile luate de factorii în decizie în cadrul politicilor şi documentaţiilor privind atenuarea disparităţilor regionale.

Obiective
Obiectivul general al proiectului constă în elaborarea unui ghid de recomandări privind atenuarea disparităţilor demografice din spaţiile rurale româneşti, axat pe zona munţilor Poiana Ruscă. Înscriindu-se în prevederile documentelor europene şi naţionale existente, obiectivele specifice ale proiectului includ identificarea decalajelor demografice rurale existente în arealele analizate, evidenţierea percepţiei comunităţilor locale asupra disparităţilor demografice, identificarea unor soluţii fezabile, implicit propunerea unor recomandări de atenuare a disparităţilor demografice din spaţiile rurale şi conştientizarea comunităţii academice dar şi a celor locale asupra consecinţelor perpetuării acestor fenomene sociale.

Etape şi activităţi prevăzute
Pentru asigurarea interdisciplinarităţii parteneriatului creat şi a transferului de modele de bune practici din statele partenere spre spaţiul rural românesc, au fost prevăzute 3 etape de lucru distincte, fiecare dintre acestea axată pe un anumit tip de activitate, după cum urmează:

Etapa I. Analiza diagnostic a spaţiilor rurale din perspectiva disparităţilor demografice
I.1. Repere teoretice şi metodologice privind disparităţile demografice rurale
I.2. Analiza diagnostic a unor spaţii rurale prin abordarea disparităţilor demografice
I.3. Documentarea pe teren

Etapa a II-a. Modele de bune practici privind reducerea disparităţilor demografice din spaţiile rurale
II.1. Identificarea unor modele de bune practici în spaţiul european privind reducerea disparităţilor demografice din spaţiile rurale
II.2. Elaborarea unor recomandări privind reducerea disparităţilor demografice din spaţiile rurale

Etapa a III-a. Diseminarea rezultatelor proiectului DISRUR
III.1. Elaborare şi diseminare studii
III.2. Elaborare rapoarte intermediare şi finale

Rezultate
Rezultatele estimate includ lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate la nivel naţional şi internaţional (ISI, BDI), prezentarea rezultatelor în cadrul unor manifestări ştiinţifice din domeniul abordat, promovarea în mass-media a rezultatelor proiectului şi un ghid cu recomandări de revigorare a spaţiilor rurale afectate de disparităţi demografice.

Rezumat
În conformitate cu obiectivul general propus, proiectul DISRUR a materializat activitățile propuse și parte din rezultatele cercetării în elaborarea unui ghid de recomandări privind evoluția fenomenului de depopulare în Munții Poiana Ruscă, cu prezentarea contextului european și local, inclusiv prin identificarea cauzalităților și efectelor manifestate în teritoriu, și precizarea unor recomandări de intervenție pentru unele dintre satele montane. Acest ghid va fi diseminat cu precădere către stakeholderii cu putere de decizie sau voință de implicare în teritoriu. Atât pentru realizarea acestuia cât și pentru evidențierea principalelor aspecte propuse prin tematica proiectului, a fost realizată o analiză diagnostic a spaţiilor rurale europene în general, franceze, româneşti şi moldoveneşti în special, prin intermediul unor acțiuni concrete precum consultarea bibliografică, legislativă şi cartografică reprezentativă pentru problematica proiectului, crearea bazei de date, colectarea şi interpretarea unor date demografice şi realizarea unor reprezentări cartografice şi distribuţii spaţiale a unor indicatori analizaţi. Relevante, la nivelul spaţiilor rurale româneşti, implicit pentru zona de studiu aleasă – Munţii Poiana Ruscă, şi moldoveneşti sunt trendurile accentuate de descreştere a locuitorilor, amplificate de fenomene de îmbătrânire, migraţie şi creştere a raportului de dependenţă economică. Lipsa coeziunii între politicile existente la nivel european de încurajare a consolidării unei economii montane locale, mai puțin axată pe măsuri de repopulare, și cele naționale sau măsurile locale din teritoriul analizat, reprezintă principala cauză pentru care, în prezent, viabilitatea așezărilor este pusă sub semnul întrebării. Pe de altă parte, documentarea pe teren, cu realizarea unei complexe anchete sociologice, a dus la cuantificarea unor importante date statistice, mult mai reale decât cele declarate oficial, dar și a unor date calitative, menite să surprindă impresiile populației încă existente legată de calitatea vieții din așezările montane, problemele cu care se confruntă dar și posibile soluții aplicabile unora dintre sate.

Rezultatele cercetării s-au concretizat pe două direcții: pe de o parte, acestea au fost valorificate în cadrul unor publicații și a unor lucrări susținute în cadrul unor evenimente științifice, pe de altă parte au fost adresate publicului larg, materialele de mass-media publicate în presa locală, națională sau online fiind menite să atragă un semnal de alarmă asupra situației așezărilor montane analizate.

Schimbul de know-how între cercetătorii consorțiului creează premisele unor colaborări viitoare, fie sub forma unor mobilități interstatale fie prin accesarea altor surse de finanțare care pot sprijini o continuare a tematicii sau abordarea alteia similare.