STUDIU – ANALIZĂ ŞI DIAGNOSTIC PRIVIND POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AGROTURISTICĂ A TERITORIULUI GAL SUD-VEST SATU MARE, ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
An:2014
Beneficiar: Asociaţia Grup de Acţiune Locală Sud-Vest Satu Mare
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

GAL Sud-Vest Satu Mare este o entitate teritorială cu un specific aparte, în care localizarea periferică la nivel judeţean, regional şi naţional (în majoritatea cazurilor generatoare de disfuncţii) este contrabalansată de avantajele multiple ale interrelaţionării transfrontaliere de perspectivă. Aşteptata intrare a României în spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, va amplifica la maximum conexiunile cu comunităţile locale din ţara vecină, diversificând raporturile economice, culturale sau comerciale cu acestea. Multiculturalismul specific majorităţii absolute a localităţilor ce compun GAL-ul de faţă se va transforma într-o punte de legătură intens vehiculată, întru beneficiu reciproc. Iar în cadrul acestor conexiuni, turismului îi revine un rol de referinţă, programul LEADER având menirea, prin proiectele finanţate, de-a asigura o ofertă turistică de calitate, competitivă, sub aspectul amenajării obiectivelor atractive, a infrastructurii de acces, cazare, agrement şi cură.

 

STUDIU – ANALIZĂ ŞI DIAGNOSTIC PRIVIND POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AGROTURISTICĂ A TERITORIULUI GAL ZONA SĂTMARULUI, ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
An:2014
Beneficiar: Asociaţia de Dezvoltare Microregională a Comunităţilor din Zona Sătmarului
Şef proiect: Şef lucrări dr. Nicoleta David

În contextul realizării în teritoriu a dezideratelor proiectului de faţă (exploatarea raţională, ecologică şi valorificarea eficientă a resurselor naturale şi umane locale, cu producere de valoare adăugată în interesul imediat al comunităţii locale; dezvoltarea economiei locale, iar prin aceasta înmulţirea locurilor de muncă şi asigurarea unui venit capabil să ridice standardul nivelului de trai al populaţiei; afirmarea socială - domeniile definitorii ale acesteia precum învăţământul şi educaţia, sănătatea publică, cultura şi cultele religioase beneficiind, direct sau indirect, de avantajele materiale apărute; conservarea patrimoniului material şi spiritual, de provenienţă etnografică; protecţia şi conservarea mediului), a atenuării sau eliminării disfuncţiilor şi disparităţilor, uneori frapante, existente la nivelul microsistemului spaţial al comunelor componente sau cel al GAL-ului Zona Sătmarului în integralitatea sa, se creează premisele sigure ale apariţiei coeziunii teritoriale, un deziderat major al politicilor de dezvoltare ale Uniunii Europene, dezbătut şi subliniat intens în documentele recente ale acesteia. Ea presupune însă, ca şi condiţionări obligatorii, realizarea prealabilă a elementelor coeziunii economice şi sociale, prin eliminarea decalajelor şi disfuncţiilor existente în structura sistemului spaţial, la nivelul comunităţilor umane care-l compun.

 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI AITON
An:2013
Beneficiar: Primăria comunei Aiton
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Comuna Aiton este un excelent exemplu de sistem rural bipolar, alcătuit din două aşezări, Aiton şi Rediu, învecinate spaţial, cu un potenţial economic şi social relativ apropiat. Binomul habitaţional s-a grefat pe un substrat natural inedit, cu o serie de facilităţi, dar şi cu numeroase restricţii ce ies în evidenţă îndeosebi în perioadele de mutaţii înregistrate în profilul economic al aşezărilor, cea actuală fiind relevantă din acest punct de vedere. Relativa izolare în raport cu structurile polarizante ale teritoriului regional şi resursele naturale centrate doar pe fertilitatea terenurilor agricole ridică unele obstacole în calea elaborării unei strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung a comunei, punând la încercare atât iscusinţa analistului teritorial cât şi viziunea sa. Oferindu-i în schimb prilejul reconfortant al inovaţiei în domeniu, al corelaţiilor şi intercondiţionărilor fertile ale factorilor geografici şi sociali, al punerii în evidenţă a resurselor latente ale teritoriului în cauză, dar şi a oportunităţilor generate de contextul spaţial în care microsistemul comunal Aiton evoluează.

 

 

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTER-ORĂŞENESC-SINAIA, BUŞTENI, AZUGA, PREDEAL, RÂŞNOV, BRAŞOV (POIANA BRAŞOV)
Ani:2009-2011
Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Studiul este unul cu caracter director, elaborat pentru o perioadă de timp mediu şi lung, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care are drept obiectiv final formularea unei strategii de planificare şi dezvoltare teritorială, bazată pe identificarea disfuncţionalităţilor teritoriale, propuneri de soluţionare a problemelor specifice şi revitalizarea zonei, integrând deopotrivă proiectele şi iniţiativele locale care converg acestui scop. Fondul informaţional existent a fost coroborat selectiv cu funcţia diagnostică a mutaţiilor structurilor urbane, identificate atât prin evaluarea critică a literaturii de specialitate, cât şi prin analiza la zi a stării de funcţionalitate a componentelor sistemului teritorial.

 

 

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL VALEA HÂRTIBACIULUI, JUDEŢUL SIBIU-RECONFIGURAREA RELAŢIEI URBAN-RURAL ÎN CONTEXTUL COEZIUNII TERITORIALE & ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL VALEA HÂRTIBACIULUI, JUDEŢUL SIBIU
An:2009
Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Situată chiar în inima ţării, Valea Hârtibaciului, contrar avantajelor poziţionale de care dispune, se caracterizează printr-un accentuat ruralism, devenind un teritoriu de profundă izolare. În afară de acest aspect, individualizarea unui spaţiu mental propriu, suprapunerea peste Podişul Hârtibaciu, definit de prezenţa arealelor protejate, sau iniţiativele comunităţii de constituire a unei microasociaţii de dezvoltare socio-economică care să le servească interesele constituie premisele de susţinere a devenirii teritoriului zonal ca regiune de program. Prezenta lucrare şi-a propus, cu obstinenţă, să treacă dincolo de situaţia teritorială existentă şi să prezinte, justificat şi obiectiv, un ansamblu de direcţii, măsuri şi obiective, particularizate pentru domeniile principale de acţiune (mediu, resurse socio-umane, economie, infrastructura tehnică, reţeaua de localităţi, patrimoniul construit etc.).

 

 

REACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN -PATJ- JUDEŢUL MARAMUREŞ
An:2009
Beneficiar: Consiliul Judeţean Maramureş
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Planul de amenajare s-a înscris de la bun început printr-o analiză minuţioasă a situaţiei existente, o determinantă a vehiculării unor scenarii-diagnostic şi a unor ample şi complexe prognoze de dezvoltare teritorială. Încadrat aparent unui tipar stabilit anterior (scară departamentală), judeţul maramureşean se remarcă net prin tranşarea unor elemente particularizante, prin a căror gestionare raţională se va putea asigura o dezvoltare teritorială durabilă. Străjuit de catene muntoase înalte, cu structuri geologice diversificate şi fundamentat în vatra unor cuvete depresionare (Maramureş, Târgu Lăpuş), ce cantonează un mozaic de resurse minerale, metalifere şi nemetalifere, scăldat de râurile tributare Tisei şi Someşului şi evidenţiat prin particularizarea unui climat montan, favorabil practicării unor sporturi de iarnă, dar şi depresionar, favorabil aşezărilor şi utilizării agricole a terenului, sau cu întâlnirea unor elemente faunistice şi floristice de o mare raritate, judeţul Maramureş se caracterizează printr-un suport natural extrem de favorabil dezvoltării socio-economice. Ba mai mult, componenta naturală a devenit o condiţie sine qua non a afirmării celorlalte resurse din teritoriu, umane şi economice. Permanenta intercondiţionare dintre factorii naturali şi componenta antropică se evidenţiază printr-un grad ridicat de umanizare al localităţilor, prin crearea unor habitate specifice (a se vedea individualitatea satului maramureşean!), creşterea bovinelor sau cultivarea unor plante pretabile condiţiilor pedogeografice existente, dar şi prin nuanţarea unor spaţii mentale etnografice.

 

 

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL - PATZ - MĂRGINIMEA SIBIULUI
An:2009
Beneficiar: Asociaţia Reuniunea Mărginenilor
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Cadru optim de manifestare a coeziunii teritoriale, prin prezenţa unui spaţiu mental bine creionat, Mărginimea Sibiuluireprezintă o regiune clar definită spaţial în centrul ţării, care poate beneficia de toate pârghiile necesare transformării acesteia într-o regiune de program autentică. Având drept punct de plecare o analiză obiectivă a situaţiei existente, din care nu au fost omise resursele naturale şi umane, dar nici infrastructurile tehnice ale teritoriului, aspectele socio-economice, environmentale, analiză văzută prin lupa disfuncţiilor, această unitate teritorială zonală răspunde necesităţii beneficiarilor, în primul rând al comunităţii locale, prin formularea unor obiective strategice de referinţă şi cu aplicabilitate menite a rezolva disfuncţiile Mărginimii.

 

 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A COMUNEI SĂRMĂŞAG (JUDEŢUL SĂLAJ)
An:2008
Beneficiar: Primăria comunei Sărmăşag
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

 

Comuna Sǎrmǎşag se înscrie în categoria de unităţi teritoriale microscalare, având de partea sa anumite elemente specifice care o detaşează în opţiunea investigatorului. Astfel, ea beneficiazǎ de o excelentǎ poziţionare geograficǎ, la cca 30 km distanţǎ de principalele centre urbane înconjurǎtoare (Zalǎu, Şimleul Silvaniei, Tǎşnad) ceea ce o favorizeazǎ sub aspectul interrelaţiilor spaţiale. O poziţie ignoratǎ , din nefericire, de strategii dezvoltǎrii locale şi zonale, în care localitatea menţionatǎ ar fi trebuit sǎ devinǎ un centru polarizator de rang inferior urbanului, dar cu valenţe supracomunale certe.

 

 

ANALIZĂ PRIVIND STADIUL ACTUAL AL TENDINŢELOR DEZVOLTĂRII TERITORIALE ÎN BAZINUL ROMÂNESC AL RÂULUI TISA
An:2007
Beneficiar: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Specialiştii în planificarea şi amenajarea teritoriului, geografi şi urbanişti deopotrivă, au avut dificila sarcină de a scana sectorul românesc al bazinului hidrografic al râului Tisa în vederea decelării particularităţilor sale structurale si funcţionale. Respectiv acele atribute care-i facilitează sau nu integrarea în geosfera întregului bazin (alături de sectoarele ungar, ucrainean, slovac şi sârbesc). O sarcină deloc uşoară, dată fiind extensiunea sa de peste 71.000 km2, numărul populaţiei, complexitatea fizico şi economico-geografică etc. Studiul are drept corolar interrelaţiile transfrontaliere, analiza SWOT a unităţii şi, pe baza ei, prefigurarea direcţiilor de dezvoltare în perspectivă.

 

 

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU MUNICIPIUL CRAIOVA
An:2006
Beneficiar: Primăria Municipiului Craiova
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului Craiova (ce poate fi aplicată oricărei entităţi urbane) se fundamentează pe concluziile introspecţiilor anterioare, dedicate situaţiei existente şi disfuncţionalităţilor, precum şi pe analiza SWOT elaborată de către proiectant şi amendată, cu folositoare sugestii şi propuneri, de către actorii locali, constituiţi încă de la debutul analizei în grupuri de lucru, adică de către cei chemaţi să aplice strategia de faţă. Parametrii strategiei de faţă derivă, în primul rând, din nevoile de eliminare a disfuncţiilor existente şi de optimizare a structurii şi funcţiilor sistemului teritorial al municipiului Craiova, cât şi din proiecţia, ştiinţific formulată, a devenirii lui în perspectivă. Propunerile noastre, departe de a fi prea îndrăzneţe, însumează acele intervenţii care înmagazinează valenţele cele mai fertile, impactul cel mai complex şi mai benefic pentru optimizarea organismului urban. O strategie novatoare trebuie să iasă din anonimatul aspectului comun, să devină un ferment capabil să catalizeze energiile locului întru dezvoltarea şi afirmarea lui permanentă. Aşa cum, cu certitudine, este strategia propusă, pe care Craiova, printre primele mari oraşe ale ţării, o merită cu prisosinţă.

 

 

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL - PATZ - PERIURBANUL MUNICIPIULUI BISTRIŢA
An:2005
Beneficiar: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Introspecţiile menite a radiografia „starea” unui teritoriu în vederea elaborării de strategii de dezvoltare durabilă au grade diferite de complexitate, în strânsă corelaţie cu mărimea entităţii spaţiale abordate (regiune, zonă, loc) şi cu diversitatea planurilor care interfaţează. Studiul de amenajare, aplicat aici unei structuri teritoriale aparte, dar extrem de răspândită şi de caracteristică - numită zonă periurbană - îşi propune, indiferent de locaţia sa (în acest caz, zona periurbană a municipiului Bistriţa) să reliefeze potenţialul de devenire al spaţiului respectiv, luând ca reper, în mod indispensabil, ca o condiţie sine qua non, stadiul momentului de faţă, alături de reliefarea disfuncţiilor existente. Importanţa şi viabilitatea acestui studiu de amenajare este înmagazinată în fidelitatea evidenţierii structurii şi funcţiilor sistemului teritorial periurban, a elaborării acelor strategii de dezvoltare sectorială capabile să antreneze întregul potenţial al zonei şi care să o transforme, într-un interval temporal cât mai scurt, într-un actor competitiv pe piaţa regională, naţională sau internaţională.

 

 

RELAŢIILE TRANSFRONTALIERE ALE JUDEŢULUI SATU MARE CA PREMISĂ A INTEGRĂRII EURO-REGIONALE
An:2004
Beneficiar: Consiliul Județean Satu Mare
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Studiul reprezintă o analiză a spaţiului transfrontalier aferent judeţului Satu Mare, cu evidenţierea trăsăturilor componentei naturale şi antropice a spaţiului transfrontalier, a oportunităţilor şi potenţialului oferit de poziţia geografică a judeţului, a potenţialelor riscuri generatoare de conflicte şi disfuncţionalităţi în relaţiile transfrontaliere. Pe baza acestora, au fost identificate o serie de propuneri şi soluţii de optimizare a activităţilor în regiunea transfrontalieră, cu accent pe cele patru domenii concrete de colaborare: colaborarea instituţională privind dezvoltarea regională, colaborarea economică, colaborarea culturală şi educaţională, protecţia naturii şi a mediului înconjurător.

 

STRATEGIE DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MICROREGIUNII TĂŞNAD
An:2003
Beneficiar: Primăria Tăşnad
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Specialiştii Facultăţii de Geografie din Cluj-Napoca, buni cunoscători ai teritoriului cu toate elementele lui componente, de origine naturală sau antropică, au vizat, prin strategia elaborată evidenţierea acelor resurse şi particularităţi ale spaţiului cercetat care-i pot conferi acestuia suport al dezvoltării actuale şi de perspectivă, precum şi şanse în competiţia permanentă cu teritoriile învecinate. Ca urmare, inventarierea resurselor naturale ale solului şi subsolului, ca premisă fundamentală a oricărei dezvoltări, este strâns corelată cu analiza resurselor umane din microregiune, factorul antropic fiind elementul motrice direct implicat în gestionarea celor dintâi. Omul produce prin sine pentru sine, între posibilităţile şi dezideratele lui fiind necesară o interrelaţie armonioasă. Un alt aspect al strategiei de faţă este focalizarea asupra infrastructurii tehnice a teritoriului (căi de acces, alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă şi canalizarea, alimentarea cu gaze etc). Ea asigură, în orice sistem teritorial, liniile de forţă, de concentrare şi dispersie a energiei, bunurilor şi mijloacelor fără de care funcţionarea lui optimă este imposibilă. Ea se răsfrânge în manieră polivalentă, atât în domeniul economic, cât mai ales în cel social, unde defineşte anumite standarde calitative obligatorii pentru civilizaţia actuală.

 

 

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI REGIUNII DE NORD-VEST (PATR). COORDONATE MAJORE
Ani:2002-2003
Beneficiari: Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Judeţean Satu Mare, Consiliul Judeţean Sălaj, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Vasta şi complexa analiză a teritoriului regional, ilustrată în acest caz pentru Regiunea de Nord-Vest, devine un conglomerat de soluţii practice imediate, dar şi un punct de reper pentru viitoarele demersuri de amenajare. Cunoaşterea detaliată a realităţilor teritoriului, viziunea spaţială ce răzbate din paginile lucrării, cât şi surprinderea interrelaţiilor dintre diversele componente ale regiunii (infrastructura tehnică, aspectele economice competitive, resursele socio-umane complexe şi starea mediului) condiţionează reuşita acestui model de amenajare.

 

 

STUDIUL RISCULUI ANTROPIC ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC AL ARIEŞULUI (AFERENT JUDEŢULUI CLUJ)
Ani:2000-2001
Beneficiar: Consiliul Judeţean Cluj
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Studiul este structurat pe şapte capitole, analizând pe rând fenomenele geomorfologice de risc, clima şi fenomenele climatice de risc, fenomenele hidrologice de risc, reducerea riscurilor antropice legate de componenta biotică şi edafică, riscurile demografice şi sociale, economia bazinului inferior al Arieşului şi riscurile aferente, riscurile de mediu legate de componenta antropică.

 

 

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERJUDEŢEAN (PATIJ). ZONA DE CONTACT INTERJUDEŢEANĂ CLUJ, BIHOR, BISTRIŢA-NĂSĂUD, MARAMUREŞ, MUREŞ, SATU MARE, SĂLAJ
Ani:1997-1999
Beneficiari: Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Judeţean Mureş, Consiliul Judeţean Satu Mare, Consiliul Judeţean Sălaj
Şef proiect: Profesor univ. dr. Pompei Cocean

Organizarea spaţiului geografic dintr-o unitate teritorială de tipul fâşiilor de contact interjudeţene presupune oabordare sistemică, cu reliefarea condiţionărilor naturale şi antropice, a tendinţelor şi orientării fluxurilor de energie, materie şi interese. Surprinderea aspectelor ce guvernează fenomenologia acestor spaţii-limită nu se poate realiza decât prin acceptarea, din start, a complexităţii proceselor naturale, economice şi sociale ce definesc liniile majore ale activităţilor şi peisajului propriu. Pornind de la aceste coordonate ale realităţilor din fâşiile de contact, proiectul PATIJ şi-a fixat, în ansamblul său, trei deziderate, defalcate temporal pe trei etape, şi anume: 1. Reliefarea situaţiei existente (1997); 2. Identificarea şi analiza disfuncţiilor (1998); Programe de optimizare funcţională (1999).

Află mai multe informaţii despre proiectele Centrului de Geografie Regională