Fie că vorbim de erori de metodologie, erori de perspectivă, erori de focalizare sau erori de elaborare întâlnite în varii documentaţii de planificare strategică, dezbaterea iniţiată de lector dr. Radu Cocean pe acest subiect a stârnit momente de introspecţie pentru participanţii la acest eveniment. Menirea oricărui consultant teritorial este de a oferi, prin expertiza deţinută, cele mai optime soluţii pentru un teritoriu, implementarea acestora neputându-se realiza decât prin voinţa beneficiarului, de cele mai multe ori diferite administraţii locale.

Cea mai importantă motivaţie a dezbaterii din data de 8 aprilie 2019, iniţiată de susţinerea prelegerii expertului senior în dezvoltare urbană din cadrul Băncii Mondiale, Marcel Ionescu-Heroiu, s-a axat pe ideea faptului că „Urbanismul este un limbaj de sine stătător pe care începem să îl învățăm, cu toții, de la o vârstă fragedă”.

Prezentarea expertului Băncii Mondiale s-a axat pe radiografierea celor 7 dimensiuni ale orașului (densitatea, structura, distribuția densității, permeabilitatea, infrastructura, regimul de înălțime, calitatea vieții), cu exemplificări survenite din experiența personală și literatura de specialitate consultată. Dincolo de rezultatele împărtășite din studiile efectuate, se constată, încă o dată, un interes din ce în ce mai crescut pentru existența unor intervenții punctiforme, locale, care prin puterea exemplului oferit pot fi replicate și generalizate și la nivelul altor teritorii.

Rezultatele raportului Orașe Magnet. Migrație și navetism în România au fost prezentate, în 21 martie 2019, şi la Centrul de Geografie Regională, în cadrul seriei „Întâlnirile CGR”, în prezenţa a doi dintre semnatarii acestuia, dr. Marius Cristea, expert dezvoltare urbană în cadrul Băncii Mondiale, şi şef lucrări dr. Ciprian Moldovan, cadru didactic al Facultăţii de Geografie, Universitatea Babeş-Bolyai.

De la bun început a fost evidenţiat rolul Băncii Mondiale, prin cercetarea întreprinsă, la nivel mondial şi naţional, cu cercetări diferenţiate în funcţie de gradul de dezvoltare al unui stat. Totodată, Banca Mondială a devenit în ultimii ani un partener de suport şi dialog pentru autorităţile locale, mizând pe impactul acestora, în condiţiile în care, prin atribuţiile exercitate, votul de imagine şi politicile publice elaborate acestea devin un motor de dezvoltare al teritoriilor gestionate. Dacă majoritatea studiilor postsocialiste s-au axat pe disfuncţiile teritoriale existente, insistând cu precădere pe acele areale rămase în urmă, soluţiile apărute ca o consecinţă directă a acestui fapt s-au materializat în investiţii în infrastructura de conectare la centrele urbane mijlocii. Lipsa unor politici publice axate pe probleme curente ale societăţii constituie o provocare pentru unele administraţii locale şi judeţene,- de aici şi apariţia unei strategii de mobilitate urbană pentru municipiul Cluj-Napoca.

În opinia cercetătorului Marius Cristea, şansa de propulsare a unor poli de creştere din România o constituie, printre altele, investiţiile în creşterea funcţiei educaţionale, unde atragerea studenţilor străini poate aduce un plus de valoare oraşelor implicate.

Joi, 28 februarie 2019, Centrul de Geografie Regională a fost gazda celui de-al treilea eveniment din seria „Întâlnirile CGR”, marcat de prelegerea arh. Claudiu-Daniel Salanță, arhitect șef al județului Cluj având tematica „Teritorii inteligente”. La dezbatere au luat parte mulți tineri interesați de urbanism şi planificare teritorială și de modul în care acestea se aplică în administrația publică. Rezonând cu aceste așteptări, discursul arh. Salanță a constituit o provocare pentru participanţi prin prezentarea unei inițiative administrative locale, sub forma unui Atlas teritorial. Proiectul constă în crearea unei baze interactive de date publice aferentă județului Cluj, cu date actualizate și care pot fi accesate de orice cetățean, cu o perioadă de implementare estimată pentru orizontul temporal imediat apropiat (2019-2020).

Cea de-a doua prelegere, cu tematica „Repere urbanistice clujene”, din seria „Întâlnirile CGR”, a adus noi reflecții din partea arh. Ionel Vitoc și a publicului participant asupra dezvoltării urbanistice din municipiul Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj. Parcursul evolutiv al fostului arhitect șef al municipiului Sibiu și elaborator al planului de sistematizare al municipiului Cluj-Napoca a mers mână în mână cu evoluția urbanistică a acestui municipiu. După ani de implicare în activităţi de planificare urbană, arh. Ionel Vitoc a ajuns la o concluzie amară: municipiului Cluj-Napoca îi lipseşte consecvenţa în planificarea urbană. Este “un oraş fără viziune”.

Vineri, 7 decembrie 2018, ora 1200, la sediul Centrului de Geografie Regională, Str. Clinicilor nr. 5-7 (clădirea Institutului de Speologie, ultimul etaj), conf. univ. dr. Norbert Petrovici, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a susţinut o prelegere cu tematica „Mobilitate urbană în municipiul Cluj-Napoca”. Evenimentul este primul din seria unor „Întâlniri CGR”, unde vor fi dezbătute teme legate de dezvoltarea teritorială.

Aflaţi în cadrul unui schimb de experienţă ştiinţifică în cadrul Academiei Române, Sucursala Cluj, Colectivul de geografie, doi tineri cercetători ai Universităţii din Pécs (Sándor Zsolt Kovács) au purtat discuţii la sediul Centrului de Geografie Regională cu doi omonimi români, Ana-Maria Pop – cercetător în cadrul Centrului de Geografie Regională şi Gabriela Cocean, cercetător al Academiei Române. Dezbaterile avute s-au axat pe prezentarea obiectivelor, activităţii şi rezultatelor instituţionale, cu exemplificarea unui studiu de caz pe Mărginimea Sibiului. Plecând de la acest model, au fost expuse opinii privind modul de percepţie al planurilor de amenajare în România şi Ungaria, menţionarea proiectelor regionale existente şi impactul pe care îl au instituţiile de planificare teritorială în cadrul variilor amenajări elaborate.

Prof. univ. dr. József Benedek, profesor în cadrul Facultăţii de Geografie, Universitatea Babeş-Bolyai, a susţinut o prezentare tinerilor cercetători prezenţi pe tematica „Direcţii actuale de cercetare în geografia regională”, subliniind prezenţa principalelor direcţii de dezvoltare la nivel mondial în ceea ce priveşte dezvoltarea regională.

În intervalul 7-8.05.2013, o delegaţie a Universităţii din Debrecen, Ungaria, formată din prof. univ. dr. Gyula Horváth şi prof. univ. dr. Sinorós-Szabó Botond, au vizitat Centrul de Geografie Regională, în prezenţa directorului acestuia, prof. univ. dr. Pompei Cocean, în vederea exprimării intenţiei de colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai, prin depunerea unei aplicaţii de proiect internaţional referitor la dezvoltarea socio-economică a bazinului hidrografic Tisa.

Aflat pentru două săptămâni în România, alături de alţi colegi de la aceeaşi universitate, tânărul doctorand al Universităţii Southern Illinois şi cercetător IGERT, William Cherry, a avut o întrevedere, la sediul Centrului de Geografie Regională, cu prof. univ. dr. Pompei Cocean, asist. univ.drd. Lelia Papp şi cercetător dr. Ana-Maria Pop, prezenţi în calitate de membri ai echipei de management al proiectului TICAD. Tânărul cercetător Cherry a prezentat ideea proiectului în care era angrenat, respectiv realizarea unui Plan de management al bazinului hidrografic Tisa, insistând asupra elementelor hidrografice existente şi solicitarea de a avea acces la baza de date şi rezultatele proiectului TICAD. Domnul Cocean a venit în întâmpinarea solicitudinii adresate, prin prezentarea obiectivelor şi rezultatelor proiectului TICAD şi diseminarea celor mai relevante aspecte din cadrul proiectului descris (publicaţii, articole, bază de date), dar şi prin conferirea principalelor date de contact ale partenerilor din proiect. Rezultate ale muncii de pe teren şi rezultate parţiale ale proiectului TICAD se regăsesc în lucrarea Tisza River Connectivity: Past Losses, Present Dynamics and Future Opportunities.

La invitaţia lectorului dr. Titus Man, membru al Centrului de Geografie Regională, Centrul de Geografie Regională a găzduit vizita prof. univ. dr. David Weindorf, specialist în analiza componentei edafice şi cu preocupări intense în managementul utilizării terenurilor în cadrul Universităţii Texas Tech. În urma discuţiilor avute, fiecare reprezentant şi-a exprimat intenţia unor viitoare colaborări între cele două instituţii reprezentate.

La începutul anului 2013, Centrul de Geografie Regională a găzduit prezenţa dl. Marcel Ionescu-Heroiu, reprezentant al Băncii Mondiale, ce a susţinut interesul Băncii Mondiale pentru domeniul dezvoltării regionale şi al planificării teritoriale şi deschiderea instituţiei pentru elaborarea unor planuri şi strategii de dezvoltare la nivel mezo şi microscalar. Prezenţi la întâlnire, prof. univ. dr. Pompei Cocean şi conf. univ. dr. arh. Radu Spânu au salutat iniţiativa Băncii Mondiale, punctând aplicabilitatea proiectelor realizate (Strategia de dezvoltare locală a municipiului Craiova, Plan de amenajare a teritoriului zonal inter-orăşenesc – Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Râşnov, Braşov (Poiana Braşov), Planul de amenajare a teritoriului Regiunii de Nord-Vest (PATR). Coordonate majore). În contextul în care Banca Mondială şi-a propus orientarea înspre realizarea unor studii regionale asupra unor localităţi urbane, una dintre acestea fiind municipiul Cluj-Napoca, dl. Cocean şi dl. Spânu au prezentat soluţiile urbanistice propuse de-a lungul anilor pentru această metropolă, insistând asupra accesibilităţii, dezvoltării turismului urban şi zonal, relocarea activităţilor de servicii în cadrul parcurilor industriale, oportunitatea unor colaborări instituţionale rămânând permanent deschisă.

La invitaţia dl. prof. univ. dr. Pompei Cocean, prof. univ. dr. Jean-Marie Miossec, Universitatea Paul Valéry, Montpellier, a susţinut o amplă prelegere, Changement et permanences dans les territoires de France: nouvelles disparités, nouvelles mailles, nouveaux modes de gouvernance territoriale [Schimbare şi continuitate în teritoriile Franţei: noi disparităţi, reţele şi modalităţi de guvernanţă teritorială], în faţa studenţilor Facultăţii de Geografie.

În decursul lunii aprilie 2011, Centrul de Geografie Regională s-a bucurat de vizita doctorandului Universităţii Paul Valéry din Montpellier,Gilles Ardinat, semnatar al unei teze de doctorat dedicată studiului competitivităţii, Géographie de la compétitivité. Mesures, représentation et gouvernance de la performance économique des nations dans la mondialisation [Geografia competitivităţii. Măsuri, reprezentare şi guvernanţa performanţei economice a naţiunilor în contextul globalizării], sub îndrumarea prof. univ. dr. Jean-Marie Miossec. Dl. Ardinat a susţinut două prelegeri studenţilor Facultăţii de Geografie – La France est-elle compétitive? [Franţa - o ţară competitivă?] şi L’organisation territoriale de la France [Organizarea teritorială a Franţei] –, primind un feed-back pozitiv din partea acestora.

O delegaţie compusă din 4 profesori ai unor universităţi din SUA şi Canada au vizitat România în perioada 14-24.05.2010, în calitate de reprezentanţi ai instituţiilor lor, dar şi în calitate de membri ai Asociaţiei Geografilor Americani. Vizita lor s-a axat pe identificarea unor interese comune de cercetare în domeniul geografiei, promovarea unui schimb de idei şi consolidarea relaţiilor de colaborare cu geografii români. Pentru stabilirea unei reciprocităţi a informaţiilor, au fost organizate workshop-uri în 3 universităţi româneşti, incluzând Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Atelierul de lucru din Cluj-Napoca, găzduit de Centrul de Geografie Regională, în data de 21.05.2013, s-a axat pe Analiza teritorială integrată şi a avut în vedere un schimb de idei şi experienţe profesionale între membrii Asociaţiei Geografilor Americani, membri ai Centrului de Geografie Regională, cercetători ai Facultăţii de Geografie şi membri ai Academiei Române, sucursala Cluj, Colectivul de geografie.

Deschiderea workshop-ului a fost iniţiată de prof. univ. dr. Audrey Kobayashi, profesor la Universitatea Queen, Departamentul de Geografie, editor al revistei Annals of the Association of the American geographers; People, Place, and Region. Toţi participanţii au avut oportunitatea de a afla mai multe despre activitatea de cercetare şi didactică condusă de Asociaţia Geografilor Americani pe o multitudine de subiecte geografice.

Discuţiile care au urmat s-au focalizat pe contribuţiile participanţilor la cercetare în domeniul geografiei umane şi regionale, acoperind o serie de tematici precum migraţiile, cu sublinierea imigrării românilor în Canada şi SUA, un subiect de interes aparţinând prof. univ. dr. Audrey Kobayashi. Prof. univ. dr. Mark W. Rosenberg, profesor la Universitatea Queen, Departamentul de Geografie şi Departamentul de Sănătate Publică şi Epidemiologie, a prezentat rezultate ale cercetării în geografia medicală şi contribuţia acesteia în politicile publice, precum şi experienţa sa în diferite proiecte naţionale şi internaţionale în domeniul consacrat. Aspecte privind Geografia mediului rural şi a relaţiilor dintre resursa umană şi mediul înconjurător au fost susţinute de prof. univ. dr. Lisa M.B. Harrington, profesor în cadrul Universităţii din Kansas, Departamentul de Geografie şi secretar al Asociaţiei Geografilor Americani, în vreme ce prof. univ. dr. George W. White, profesor al Universităţii din South Dakota, director al Departamentului de Geografie, a subliniat importanţa locului şi teritoriului, pe lângă limbă, religie şi istorie, la formarea naţiunii, strânsa interrelaţionare a naţiunii cu teritoriul şi aspecte privind multiculturalismul, cu studii de caz din Sud-Estul Europei.

Activităţile de cercetare desfăşurate sub egida Centrului de Geografie Regională au fost prezentate de prof. univ. dr. Pompei Cocean, directorul acestui centru şi director al Departamentului de Geografie Regională, care a motivat preocupările cercetătorilor asupra spaţiilor mentale şi implicarea acestora în elaborarea unor strategii de dezvoltare şi a unor varii planuri de amenajare la diferite scări şi niveluri de complexitate, privind dezvoltarea regională/locală şi coeziunea teritorială. Spre exemplificare, s-a prezentat Planul de amenajare al Mărginimii Sibiului, cu accentuarea specificităţilor structurale şi funcţionale ale teritoriului, prezentarea disfuncţiilor existente şi a direcţiilor majore ale strategiei de dezvoltare. Au fost subliniate, de asemenea, perspectivele de evoluţie ale regiunilor de tip „ţară” din România, ca entităţi de program cu însuşiri sistemice şi spaţii mentale reprezentative, generând un intens schimb de opinii.

Problema multiculturalismului şi a diversităţii etnice a fost demonstrată şi de Ana-Maria Pop, cercetător în cadrul Centrului de Geografie Regională, prin exemplificarea modului în care identitatea etnică şi multiculturalismul pot reprezenta un factor determinant în individualizarea unei regiuni de tip „ţară”, respectiv Ţara Bârsei. În ceea ce priveşte preocupările legate de regiunile funcţionale, asist. univ. drd. Lelia Papp, Facultatea de Geografie, a prezentat modul în care interrelaţiile existente între municipiul Cluj-Napoca şi periferia sa rurală sunt reflectate în trăsăturile spaţiale şi temporale ale modului de utilizare al terenurilor şi a schimbării utilizării acestora.

Prezentările susţinute pe durata atelierului de lucru şi discuţiile ce au urmat au trezit interesul participanţilor şi au deschis noi perspective privind colaborarea în domeniul geografiei.